M-am apucat de karate, mai mult din obligație, mama vroia să fac mai multă mișcare. Eu îmi doream să fac balet. La vârsta de 6 ani orice fata cred ca își dorea asta. Imediat cum au venit medaliile și competițiile, cea mai mare pedeapsă era să nu merg la antrenament.
În acest moment, mă motivează dorința de a ajunge pe un podium important ( european, mondial, olimpic ) . Prin aceste fapte vreau sa promovez karateul , nu numai ca artă ,dar și ca stil de viața.
În karate,mai târziu , as dori sa ajung un exemplu pentru următoarele generații , să devin eu însămi un antrenor si sa le ofer copiilor aceeași bucurie pe care mi-o oferă karateul în acest moment. Îmi doresc sa ajut copii sa crească frumos și sănătos prin acest sport. Pentru mine, karateul înseamnă mai mult decât un sport, înseamnă un stil de viața , iar colegii mi-au devenit o a doua familie.

Andra Funariu, Elev